Tema deosebit de actuală, înlocuirea actualelor case de marcat fiscale cu echipamente inteligente de generaţie nouă, care vor putea asigura comunicarea online cu serverele ANAF, a beneficiat de explicaţii venite din surse autorizate – reprezentanţi ai ANAF, ai patronatului şi ai specialiştilor din domeniu – şi-au suscitat interesul comercianţilor orădeni, care au pus întrebări şi au primit răspunsuri legate de funcţionarea în „noul sistem”.
Cel care i-a întâmpinat şi le-a mulţumit pentru prezenţă a fost Dan Octavian, preşedintele AFB, care, subliniind faptul că evazioniştii sunt factori perturbanţi care alterează concurenţa loială şi mediul de afaceri, a spus „vă mulţumim că aţi ales să respectaţi legea”.
Toată lumea la vedere
Magdalena Berce, şefa Biroului Asistenţă Contribuabili din cadrul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bihor, a prezentat modificările legislative privind introducerea noilor case de marcat fiscale cu jurnal electronic, dar şi prevederi generale legate de obligaţiile agenţilor economici şi sancţiunile în materie.
De exemplu, este bine de ştiut că sfera celor obligaţi să utilizeze case de marcat şi să emită bon fiscal s-a extins mult, legea vorbind, din Noiembrie 2017, nu de agenţi economici, ci de operatori economici, între care sunt cuprinse nu doar societăţile comerciale ori PFA-urile, ci inclusiv simplii cetăţeni care, de pildă, închiriază bunuri imobile sau camere ale propriilor locuinţe în scop turistic.
Rămân, desigur, în continuare exceptate diverse categorii, cum ar fi comerţul ocazional de produse agricole, transportul în comun în interiorul localităţilor, asigurările, bonurile cu valoare fixă de tipul biletelor la spectacole, comerţul prin comis voiajori şi prin corespondenţă şi altele asemenea.
În ce priveşte casele de marcat noi, cu jurnal electronic, dna Magdalena Berce a arătat că obligaţia utilizării acestora intră în vigoare de la 1 Iunie 2018 (pentru operatorii economici mari şi mijlocii), respectiv 1 August 2018 (pentru contribuabilii mici).
O altă informaţie utilă furnizată de reprezentanta ANAF a fost cea legată de intrarea în vigoare, de luna trecută, a Legii prevenţiei, care, în materia caselor de marcat, oferă posibilitatea aplicării de avertismente cu plan de măsuri numai pentru câteva contravenţii, şi anume: emiterea bonului fiscal cu date nereale (nu şi cele legate de preţurile produselor), neînmânarea bonului fiscal clientului şi obligaţia de afişare a anunţului de atenţionare. Altfel spus, agenţii economici vor trebui să fie atenţi la dotarea cu case de marcat şi utilizarea corectă a acestora, fiindcă riscă amenzi serioase.
„Aveţi grijă ce casă de marcat vă luaţi”
Cristian Căprioară, reprezentant al Asociaţiei Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale din România (ADAMEF) si CEO al firmei PARTNER CORPORATION, a făcut o prezentare mai tehnică a noilor case de marcat, subliniind faptul că procesul de implementare a acestora are două faze, din care se consumă în prezent doar prima, cea de „preoperaţionalizare”.
În acest moment, se derulează procesul de omologare a tipurilor de case ce vor putea fi folosite după ce vor fi avizate tehnic. Detaliul este important, deoarece, după cum a avertizat reprezentantul ADAMEF, „comercianţii apăruţi ca ciupercile după ploaie, care vă caută acum şi vă propun diverse modele de case de marcat, vă mint, fiindcă modele nu sunt încă avizate tehnic; iar dacă vă mint acum, vă vor minţi şi în timpul derulării contractului”, când rolul celui care asigură service-ul este deosebit de important.
Noile case de marcat aduc cu sine mult bine, simplificând munca agentului economic, scăpându-l de consumul de hârtie şi de conservarea rudimentară a datelor, ajutându-l să poată urmări şi gestiona mult mai bine informaţiile legate de vânzări, prin aplicaţii electronice. „Nu vă gândiţi că vi se schimbă viaţa radical şi că, odată legaţi de serverul ANAF, veţi fi luaţi în vizor. Există anumite grupe de risc care vor fi urmărite. În schimb, vă va fi mai uşor, veţi controla mai bine business-ul, iar interacţiunea cu autorităţile va scădea”, a spus vorbitorul.
Pe de altă parte, însă, antrenează şi o responsabilitate pe măsură. Chiar dacă va mai dura câţiva ani până când serverele ANAF vor fi operaţionale, astfel încât Fiscul să aibă „live” posibilitatea vizualizării tuturor tranzacţiilor, posesorii de case de
marcat vor avea în continuare obligaţii stricte legate de arhivarea şi raportarea înregistrărilor, în format electronic, nemaivorbind de obligaţia raportării de îndată a incidentelor legate de casele de marcat. „Responsabilitatea se împarte între utilizator şi unitatea de service acreditată. De aceea trebuie să aveţi grijă ce casă de marcat vă luaţi şi de la cine”, a subliniat Căprioară.
De toate pentru toţi
Levente Levai, directorul comercial al firmei Sintezis Birotica, gazdă a eveniment
ului, a făcut o scurtă prezentare a liderului local de piaţă, care a împlinit 25 de ani de existenţă, şi a produselor comercializate de acesta, cu precizarea că „încă nu există preţuri” pentru noile case de marcat, căci nu se cunosc încă modelele ce vor fi omologate. „Vă asigur însă că preţurile vor fi competitive, nu veţi găsi altundeva în Bihor preţuri mai bune pentru modele similare”, a spus Levai.
Gama de produse comercializate de Sintezis este foarte vastă, pornind de la case de marcat şi POS-uri, imprimante fiscale şi cititoare de coduri de bare, până la cântare, maşini de numărat bani, echipamente IT, dar şi soluţii inteligente de management a afacerilor, de tip modular, care acoperă o gamă completă de activităţi, cum ar fi Nexus ERP sau Micro ERP, cel din urmă destinat clienţilor mici şi mijlocii.
„Business-ul dvs. este miza”
Finalul a aparţinut acţionarului majoritar al firmei Sintezis, Andrei Bondor, prezentat drept „manager în retragere”, care a făcut o diagnoză tăioasă, poate uşor cinică, a fenomenului aflat în discuţie. Bondor a spus, de la început, că introducerea noilor case de marcat fiscale nu ar fi trebuit făcută încă, fiindcă „mai putea aştepta” raportat la situaţia actuală a României. Iar pe de altă parte a repetat vechea sa observaţie, cum că evaziunea fiscală se face pe vapor sau TIR, o tranzacţie bătută în casa de marcat fiind, deja, o operaţiune fiscalizată.
Patronul Sintezis a prezentat situaţia pieţei locale a distribuitorilor de case de marcat, dominată net de firma sa, cu 25 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de 1 milion de euro, trăgând câteva semnale de alarmă cu privire la alegerile pe care întreprinzătorii sunt chemaţi să le facă în viitorul apropiat. „Dacă o să contractaţi firme cu 0 – 1 – 2 angajaţi, cu sediul într-un apartament dintr-un bloc tip PB, o faceţi pe riscul dvs.”, a spus Bondor, avertizând că vor apărea probleme mari în piaţă, generate de timpul scurt de implementare a noului sistem, de lipsa de tehnicieni care să facă instalarea şi fiscalizarea noilor case de marcat, de incapacitatea financiară a micilor firme de a crea stocuri de echipamente şi de a asigura un service competent şi permanent, 7-24, aşa cum face Sintezis.
Andrei Bondor le-a prezentat întreprinzătorilor prezenţi o serie de întrebări utile pe care ar trebui să şi le pună atunci când vor alege furnizorul noii soluţii tehnice: câţi angajaţi are firma? ce sediu are? ce istoric? ce timp de reacţie şi program de lucru? dacă are personal propriu pentru software sau e o activitate externalizată? „Eu nu v-am zis să veniţi la Sintezis. V-am prezentat care sunt actorii locali, iar dvs. decideţi. Dar decideţi în cunoştinţă de cauză, căci business-ul dvs. este miza”, a spus Bondor.
Pentru ca lucrurile să nu se încheie atât de grav, patronul Sintezis le-a amintit participanţilor că „înreprinzătorii stau pe un munte de bani, chiar daca nu toţi realizează asta”, şi le-a şi dovedit-o pe loc. Cei prezenţi la seminar au fost invitaţi să caute fiecare sub propriul scaun, iar cinci dintre ei au avut plăcuta surpriză de a descoperi câte un plic conţinând un voucher valoric de 200 euro, pe care îl vor putea folosi la achiziţia oricărui echipament fiscal nou cumpărat de la Sintezis, până la sfârşitul anului. Iată, deci, măcar cinci case de marcat garantat ieftine!
Articolul este preluat din Bihoreanul, scris de Elena Marinescu.
